Logoped: Alina Bodea
Ce face logopedul?
-depistează şi identifică tulburările de limbaj;
-corectează tulburările de limbaj în vederea diminuării riscului de eşec şcolar;
-elaborează şi aplică programele de recuperare şi terapie logopedică în funcţie de diagnostic;
-aplică terapia logopedică prin intermediul unui program diferienţiat, necesar fiecărui copil în parte;
În cabinetul de terapia tulburărilor de limbaj din şcoală se desfăşoară următoarele activităţi care duc la dezvoltarea armonioasă a copilului:
-Educarea respiraţiei şi a echilibrului dintre inspiraţie-expiraţei;Educarea auzului fonematic;
-Exerciţii de motricitate a aparatului fono-articulator;
-Jocuri pentru dezvoltareaorientării spaţio-temporalşi cunoaşterea schemei corporale;
-Optimizarea coordonării oculo-motorii în vederea realizării scrisului;
-Dezvoltarea cognitivă şi a imaginaţiei;
-Dezvoltarea vocabularului pasiv şi active, a limbajului impresiv şi expresiv;
-Terapia specifică recuperatorie în vederea corectării bâlbâielii;
-Intocmirea unui plan de recuperare individualizat în funcţie de nevoile fiecărui copil.
Copiii se pot confrunta cu o gama variată de tulburări ale limbajului, care îi fac să nu fie înţeleşi de semenii lor:
-un copil care la vârsta de 4 ani, nu pronunţă corect sunetele şi nu vorbeşte în propoziţii, este considerat a avea dificultăti de vorbire (dislalie);
-copilul care vorbeşte prea repede/prea rar sau repetă anumite sunete/silabe/cuvinte, prezintă tulburări de ritm si fluenţă a vorbirii (bâlbâială, tahilalie, bradilalie);
-copilul care nu utilizează corect şi eficient fluxul expirator în vorbire (rinolalia, dizartria);
-prezintă tulburări de scris-citit, copiii care: omit, inversează, substituie, adaugă litere şi silabe atunci când sriu şi citesc;
-copiii care nu citesc corect, fluent şi conştient; copiii care scriu cu greşeli de ortografie. (Sindromul Distexico-Disgrafic).
Datorită acestor tulburări de limbaj, aceşti copiii pot înregistra o serie de eşecuri, se închid în sine şi se izolează, deoarece vorbirea defectuoasă îi dezavantajează.
Pe parcursul procesului de corectare, se vor avea în vedere următoarele aspecte esenţiale:
-Manifestarea empatiei şi a respectului reciproc între părinţi şi logoped (comunicare sinceră, dialog deschis);
-Implicarea părintilor în activitatea de corectare a limbajului copilului;
-Asigurarea oferită părinţilor în păstrarea confidenţialităţii informaţiilor;
-Utilizarea de programe de intervenţie şi sprijin care implică familia (realizate în funcţie de diagnosticul copilului).
Recomandări pentru părinţi:
-Nu uitaţi că fiecare copil este unic. Ritmul său, stilul său de a învăţa, modul de a reacţiona la conflicte şi la probleme este diferit.
-Aveţi răbdare şi orientaţi dezvoltarea lui într-o manieră pozitivă .
-Nu uitaţi că şi colaborarea dumneavoatră cu logopedul este un model de viaţă din care copilul poate învăţa.